1. Forme de consum şi efecte.
2. Pericole fizice şi biologice ale consumului de LSD.
3. Ciuperci cu substante stupefiante.
4. Consiliere psihologică în cazul problemelor cauzate de consumul de LSD



Drogurile halucinogene: sunt un grup de substante care produc modificari importante si tranzitorii in procesul gandirii, cu efecte psihologice ce tin de alterarea perceptiilor si modificarea starii de constienta.
Halucinogenele produc halucinatii prin distorsionarea realitatii celor care o consuma, simturile devin confuze iar senzatiile sunt amplificate si amestecate. Se produce un fenomen de sinestezie, de amestecare a senzatiilor si se inverseaza modul de perceptie a spatiului si timpului, se “vad” sunete si se “aud” culori, apar distorsiuni ale marimilor obiectelor, subestimari sau supraestimari ale distantelor si marimilor.

Cel mai cunoscut drog halucinogen este LSD (acid dietil-amina lisergic).
Substanta activa se dizolva în lichide, într-o anumita concentratie, si se aplica apoi pe o suprafaţă (zahar cubic, hârtie sugativa, bucati de pâsla, bucatele de hârtie, tablete sau capsule) în vederea consumului.

1. Forme de consum şi efecte.

Administrat oral, efectul LSD începe sa se instaleze dupa circa 45 de minute.
Injectat intravenos, efectul apare la doar câteva minute. Efectele evidente ale LSD sunt mai ales asupra trunchiului cerebral si diencefalului, în primul rând asupra sistemului limbic si sistemului reticular (activator ascendent - n. tr.). Acesti centri cerebrali coordoneaza reactiile emotionale la stimuli externi si influenteaza selectarea informatiilor provenite din mediul nostru înconjurator, ce sunt transmise catre creier prin organele senzitive.

Efecte chimice si fiziologice:

Daca e sa privim efectul farmacologic al LSD la om, ne impresioneaza doza minima suficienta pentru a modifica profund trairile timp de 8 - 12 ore. În medie, sunt necesare numai 100 micrograme. Un gram de LSD ar fi de ajuns pentru a oferi senzatii tari cu LSD tuturor locuitorilor unui oras cu 10.000 de locuitori. Marja de siguranta a LSD este foarte mare; cantitati de pâna la 3000 de micrograme pot fi suportate de organism, în majoritatea cazurilor, fara consecinte negative. Pe de alta parte, cantitatile de LSD produse azi în laboratoare improvizate în bucatarii nu sunt întotdeauna pure. Efectul LSD asupra centrilor vegetativi nu este puternic, dar sesizabil. Pupilele se dilata (ceea ce poate duce la fotofobie în cazul luminii puternice), iar ocazional se constata greturi si varsaturi, ceea ce indica faptul ca LSD irita centrul vomei din trunchiul cerebral. Interesanta, din punct de vedere farmacologic, este toleranta ce se instaleaza destul de rapid. Persoana care ia LSD în doze constante, timp de mai multe zile, nu mai simte efectul din a treia zi. Fie ca se creste doza, fie se face o pauza de câteva zile, pâna la refacerea sensibilitatii fata de substanta. Aproape toti oamenii care au încercat macar odata substante halucinogene, descriu, ca prima modificare psihica, stralucirea crescuta a culorilor.

Halucinatiile declansate de LSD nu sunt, defapt, decât pseudohalucinatii, consumatorii fiind aproape întotdeauna constienti de faptul ca impresiile traite nu sunt reale. Numitorul comun al efectului psihogen al tuturor halucinogenelor cunoscute pâna acum poate fi considerat abolirea stabilitatii lumii noastre interioare, tulburând perceptiile noastre, strict constante în mod normal. Într-un fel, LSD permite revenirea la o stare infantila a organizarii perceptiilor ce definesc starea de constienta. La fel ca si pentru copil, consumatorului aflat sub influenta LSD toate lucrurile îi sunt noi si unice - va constata, poate, ca ciocolata îi place acum mai mult ca niciodata. Asemenea copilului însa, consumatorul va fi puternic dependent de mediul sau. Un mediu social prietenos si suportiv este, de aceea, cel mai bun mijloc împotriva unui bad trip (engl. calatorie nereusita - experienta negativa).
Trairile din timpul expunerii la LSD depind foarte mult de asteptarile individuale ale consumatorului fata de consum, cât si de sugestiile pe care le primeste din mediul sau social. Cine se asteapta ca LSD-ul sa actioneze ca un afrodisiac, nu va fi dezamagit.

2. Pericole fizice şi biologice ale consumului de LSD:
Au fost descrise rupturi cromosomiale la nivel celular, precum si malformatii congenitale, la copiii mamelor care au consumat LSD în timpul sarcinii.
Pericole/riscuri psihogene imediate:
Deoarece în episodul de stupoare data de LSD se amplifica starea psihica preexistenta, o stare depresiva înainte de consum poate degenera într-o experienta "horror" ("horror-trip"). Astfel, pot aparea stari de anxietate masiva a caror durata se întinde pe mai multe ore. Experienta "bad trip" se poate încheia fie spontan, fie cu ajutor din partea medicului (clorpromazina - un neuroleptic comercializat sub numele de Megaphen - este un antidot eficient). Daca reactia negativa nu remite în timp util, poate fi urmata de o faza psihotica mai lunga. Persoana afectata se comporta ca un bolnav psihic (de regula ca în cazul schizofreniei paranoic-halucinatorii). Astfel de reactii psihotice apar aproape numai la persoane predispuse la astfel de tulburari, persoane la care predispozitia este determinata de tare din timpul copilariei, eventual combinate cu existenta unor factori genetici. Riscul cel mai mare îl prezinta tentativele de suicid - de exemplu saritura din geam, persoana drogata având convingerea ca poate zbura.
În trecut au existat cazuri în care traficantii au distribuit substante ce nu au nici o legatura cu LSD, ci aveau o cu totul alta compozitie. Consecinta au fost intoxicatii dintre cele mai severe.

Psihoza de reevocare (flashback):
În acest caz este vorba de o stare de stupoare asociata cel mai adesea cu trairi intense de frica si dezorientare, ce poate aparea la saptamâni sau luni dupa consumul propriu-zis al LSD-ului si care are, asupra consumatorului, un real efect de acces psihotic. Pot aparea stari anxioase, de paranoia si halucinatii. Deoarece "flash-back"-ul apare fara prodrom, el poate debuta în momente cu totul neprielnice pentru persoana în cauza (conducerea unui automobil), ceea ce poate crea situatii dintre cele mai periculoase.

Potential de dependenta.
LSD nu este un toxic ce da dependenta. Nu apare dependenta fizica, de asemenea lipsesc fenomenele de sevraj. Consecintele unor experiente repetate cu LSD nu pot fi apreciate satisfacator, deoarece trairile de genul "bad trip" nu sunt suficiente, singure, pentru formularea unor concluzii obiective. Exista totusi posibilitatea de a aparea dependenta psihica in urma consumului repetat si indelungat.



3. Ciuperci cu substante stupefiante
(de ex. Psilocibina )
Efectul psilocibinei este asemanator cu cel al LSD-ului. Se caracterizeaza în special prin halucinatii vizuale, modificari ale perceperii culorilor, dar si prin modificari ale starii psihice si emotionale. Cei aflati sub efectul ei au impresia ca-si reamintesc si constientizeaza trairi uitate din vremuri trecute. Se observa o schimbare profunda a perceperii timpului si spatiului, iar uneori subiectul îsi percepe propriul corp distorsionat în mod bizar. Atentia este extrem de focalizata. Modificarile starii de constienta sunt doar usor schitate. Doze de câteva miligrame luate per os - ca. 4 mg - vor determina, dupa 20 - 30 minute o relaxare spirituala si fizica perceputa subiectiv ca fiind placuta. La doze mai mari, tulburarile de perceptie a timpului sunt mai pronuntate, perceperea dimeniunii spatiului este modificata si mai mult. Din punct de vedere farmacologic, psilocibina are ca efect, asemanator LSD-ului, dilatarea pupilelor, cresterea temperaturii s.a.m.d.

4. Consiliere psihologică în cazul consumului de LSD

Alexandru Leşcău - psiholog clinician, consilier in dependenta de alcool, droguri, jocuri de noroc.

 

Distribuie pe:

Submit to FacebookSubmit to Google PlusSubmit to StumbleuponSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn