Print

Marihuana este amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, semintele si florile uscate ale canepei (Cannabis Sativa) si are aspect de tutun verzui taiat foarte fin. Hasisul (engl. "pot") este rasina secretata de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepa (Cannabis). Hasisul se comercializeaza în "bulgari" solizi sau placi presate si se prezinta - în functie de tara de origine - în nuante de culoare rosie, maron, verde sau negru. Hasisul si uleiul de hasis sunt forme mai puternice de marihuana.

1. Forme de consum
2. Substante active
3. Efectele consumului de marihuana: planul fizic şi cel psihologic.
4. Marihuana şi potentialul de a crea dependenta
5. Consecintele pe termen lung al consumului de marihuana
6. Tratamentul dependentei de marihuana

1. Forme de consum:

2. Substante active:
Fiecare tip de marihuana contine THC (Tetra-hidro-cannabinol) principala substanta psihoactiva ale acestor produse vegetale. Cu cat valoarea THC-ului este mai mare, cu atat mai puternice sunt efectele drogului. În prezent, în ţări din occident substantele active din cannabis sunt folosite în experimente medicale pentru tratamentul anumitor boli şi tipuri de cancer.


3. Efectele consumului de marihuana asupra corpului:

Toate tipurile de marihuana au efect halucinogen de intensitate scazuta, perturband functiile creierului.

Efecte si trairi psihice în urma consumului de marihuana:

Efectele substantelor active din cannabis depind în mod decisiv de constituţia fizică, stilul de viaţă, personalitatea si mediul social al consumatorului. Unii oameni nu simt nimic daca fumeaza marihuana iar altii se pot relaxa si pot avea un sentiment inaltator.
Se descriu diferite faze ale starii tipice de euforie (din limba engleză "high",  "cannabis high", "social high"). Printre efectele initiale se numara adesea o stare de agitatie, însotita ocazional de stare de tensiune si anxietate, stari ce vor fi urmate în curând de o senzatie placuta de siguranta si ocrotire. Urmeaza stari introspective si echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot aparea oscilatii ale starii de spirit, râsul nemotivat alternând cu tacerea contemplativa. Este caracteristica intensificarea perceptiei mediului extern si intern. În cazul consumului în grup, aceste modificari pot determina o traire mai intensa a relatiilor de grup.
Pierderea aptitudinilor critice pe durata starii de stupoare poate duce la perceperea defectuoasa a realitatii obiective (efectul halucinogen). Consumatorul nu face fata întotdeauna intensitatii trairilor noi, ceea ce poate avea ca si consecinta aparitia unor stari de anxietate severa.
Ameteala dupa cannabis nu are aceeasi evolutie în toate cazurile, exista si stari euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declansa sau episoade psihotice sau dupa caz, psihoze schizofreniforme.


4. Marihuana şi potentialul sau de a crea dependenta:
Dependenta fizica de substantele active din cannabis poate aparea in urma consumului indelungat si depinde de doza utilizata, de regularitatea consumului, de organismul consumatorului etc. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic pur dupa oprirea consumului.
Exista riscul de a dobandi dependenta psihica in timp si prin consum regulat. Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marihuana aproximativ o data sau de doua ori pe saptamâna, de regula într-un "peisaj social" în care, în trecut, ar fi fost obisnuit consumul de alcool.De obicei, aceasta categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fara a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe saptamâni/luni.
Creste însa numarul consumatorilor care fumeaza zilnic si al caror ritm de viata, sentiment de siguranta si stare generala este sensibil tulburata fara droguri. La astfel de consumatori, renuntarea dupa o lunga perioada de abuz poate duce la neliniste, alterarea starii psihice si tulburari de somn.

5. Consecinte pe termen lung:
Bronsita si boli ale aparatului respirator.
Fumatorii de marihuana au adesea aceleasi probleme medicale la nivelul cailor respiratorii ca si fumatorii de tigari. Utilizatorii de marihuana sunt expusi riscului de infectie pulmonara ; tusesc, starnuta, fiind raciti mai des decat persoanele care nu consuma acest drog.
Riscurile pentru sanatate sunt apreciate, în ansamblu, a fi mai mari decât care apar în cazul tabagismului.
Cancer.
Cercetarile au evidentiat ca folosirea regulata si pe termen lung a marihuanei poate provoca cancerul. Marihuana contine un numar mai mare de substante cancerigene comparativ cu fumul de tigara. O persoana care fumeaza 5 jointuri pe saptamana, primeste in organism la fel de multe substante cancerigene ca si un fumator de un pachet de tigari pe zi.
Slabirea sistemului imunitar.
Experientele pe animale au aratat ca THC-ul ataca sistemul imunitar al organismului.
Schimbari cromozomiale – modificari in structura lantului ADN.

6. Tratamentul dependenţei de marihuana.

În cazul dependenţei de marihuana startul tratamentului poate să însemne parcurgerea unor etape: spitalizare/dezintoxicare, consilierea psihologică, recuperare psihologică şi comportamentală într-o clinică sau într-un centru staţionar, participarea la grupuri de suport pentru neconsumatori/abstinenţi.

6.1. Dezintoxicarea (prescurtare"detox") în cazul consumului de droguri şi a altor substanţe implică de regulă spitalizarea şi reprezintă un set de intervenţii medicale (în special administrarea de medicamente) cu scopul de a controla efectele intoxicaţiei acute şi de a diminua simptomele de sevraj (în sens larg stare de rău fizic şi psihic). Se actionează pentru eliminarea din organism a substanţei faţă de care pacientul este dependent şi pentru a ameliora stările neplacute de ordin fizic şi psihic ce sunt cauzate uneori de abuzul de substanţă sau alteori de sevraj. Prin programul de dezalcoolizare-dezintoxicare nu se tratează alte aspecte ale dependenţei precum: aspecte psihologice şi sociale, remedierea relaţiilor din familie şi alte situaţii legate abuz sau dependenţă.

Dacă doreşti mai multe detalii despre etapa dezalcoolizării click aici.

Ai nevoie de dezalcoolizare/dezintoxicare? Sună medicul tău de familie şi  întreabă-l care este cel mai apropiat spital din zonă unde se poate face dezalcoolizare/detox.

6.2. Consilierea psihologică

Consilierea psihologică este o formă de intervenţie psihologică ce se adresează persoanelor sănătoase aflate într-o situaţie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criză de natură personală, familială, socială sau profesională. Consilierul îl ajută pe client să gestioneze o situaţie de criză şi îl asistă în găsirea unei soluţii la problema cu care se confruntă.

În cazul persoanelor care doresc să pună stop dependenţei, consilierul poate oferi răspunsuri la diverse întrebări despre dependenţă (cauze, factori favorizanţi, efecte, consecinţe, tratament) îndrumare, recomandare şi sprijin pentru găsirea soluţiei sau metodei potrivite pentru startul unui program de recuperare. În cadrul şedinţelor de consiliere psihologică se urmăreşte ca persoana consiliată să-şi dezvolte motivaţie puternică şi o strategie pentru atingerea obiectivului propus: ieşirea din cercul dependenţei şi prevenirea reluării consumului.

Dacă doreşti mai multe detalii despre etapa consilierii psihologice click aici.

Alexandru Leşcău - psiholog clinician, consilier in dependenta de alcool, droguri, jocuri de noroc. Consiliere telefonica sau online pe skype.

6.3. Centre de tratament.

Centrele de tratament precum: centrele staţionare, clinici de specialitate sau centrele de tip comunitate terapeutică, au ca obiectiv recuperarea psiho-comportamentală şi socială a persoanelor cu dependenţă. Accentul se pune pe consiliere psihologică, psihoterapie individuală, şedinţe de terapie de grup, şedinţe de consiliere cu membrii familiei, terapie ocupaţională, terapie prin artă. În funcţie de specificul şi metoda fiecărui centru, programul de recuperare poate să aibă o durată de la câteva săptămâni la câteva luni. Se propune ca obiectiv responsabilizarea persoanei, îmbunătăţirea abilităţilor de a comunica şi relaţiona eficient cu ceilalţi, de a-şi (re)dobândi statutul de persoană liberă să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi în plan personal, familial şi social/profesional.

centru tratament casa olarului sura mica
Exemplu de program zilnic al centrului de tip comunitate terapeutică Crucea Albastră
"Casa Olarului", din comuna Şura Mică, judeţul Sibiu:

Ora

Tipul de activitate/program

7:00-7:30

trezire, igienă personală

7:30-8:00

micul dejun

8:00-9:00

şedinţă de grup, repartizare responsabilităţi, sarcini, activităţi pe parcursul zilei.

9:00-10:30

desfăşurarea activităţilor din program: activităţi pe sectoare, consiliere psihologică, terapie ocupaţională, lectură şi filme terapeutice.

10:30-11:00

timp liber, pregătirea pentru şedinţa de terapie de grup

11:00-13:00

şedinţă de terapie de grup

13:30

prânzul

14:00-16:00

Timp liber, odihnă, relaxare

16:00-19:00

Terapie ocupaţională, consiliere psihologică

19:00

cina

19:00-22:00

activităţi administrative, timp liber

22:30

stingerea

Dacă doreşti mai multe detalii despre centre de tratament click aici.

6.4. Grupuri de sprijin (de suport).

Un grup de suport/sprijin pentru dependenţi în recuperare este un cadru care oferă membrilor acestuia posibilitatea de a se menţine neconsumatori sau abstinenţi. În cadrul şedinţelor de grup, membrii grupului pot împărtăşi experiențe similare de viaţă, din perioada consumului sau cea de după oprirea lui, îşi pot oferi ascultare, înţelegere, se pot încuraja şi motiva reciproc pentru a menţine un stil de viaţă sănătos fără episoade de consum/dependenţă. Un grup de suport nu este un grup de terapie. Grupul de suport se axează în principal pe sprijinul şi ajutorul reciproc.
Cele mai cunoscute grupuri de suport pentru dependenţi sunt cele ale Alcoolicilor Anonimi, Gamblerilor Anonimi, etc.
Dacă doreşti mai multe detalii despre grupuri de suport click aici.

 

Distribuie pe:

Submit to FacebookSubmit to Google PlusSubmit to StumbleuponSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn