•
Droguri
•
Marihuana • Heroina
• Cocaina • ECSTASY (XTC)
• Amfetamine •
LSD
LSD & Ciuperci halucinogene
•
LSD
• Administrare
• Efecte
• Pericole
• Potential de dependenta
• Ciuperca Psilocibina
•Drogurile
halucinogene: sunt un grup de substante care produc modificari
importante si tranzitorii in procesul gandirii, cu efecte psihologice
ce tin de alterarea perceptiilor si modificarea starii de constienta.
•Halucinogenele
produc halucinatii prin distorsionarea realitatii celor care o
consuma, simturile devin confuze iar senzatiile sunt amplificate
si amestecate. Se produce un fenomen de sinestezie, de amestecare
a senzatiilor si se inverseaza modul de perceptie a spatiului
si timpului, se “vad” sunete si se “aud”
culori, apar distorsiuni ale marimilor obiectelor, subestimari
sau supraestimari ale distantelor si marimilor.
•Cel
mai cunoscut drog halucinogen este LSD.
•
LSD
(LSD= acid dietil-amina lisergic, LSD 25)
Substanta activa se dizolva în lichide, într-o anumita
concentratie, si se aplica apoi pe un substrat (zahar cubic, hârtie
sugativa, bucati de pâsla, bucatele de hârtie, tablete
sau capsule) în vederea consumului.
•
Administrare
Administrat oral, efectul LSD începe sa se instaleze dupa
circa 45 de minute.
Injectat intravenos, efectul apare la doar câteva minute.
Efectele evidente ale LSD sunt mai ales asupra trunchiului cerebral
si diencefalului, în primul rând asupra sistemului
limbic si sistemului reticular (activator ascendent - n. tr.).
Acesti centri cerebrali coordoneaza reactiile emotionale la stimuli
externi si influenteaza selectarea informatiilor provenite din
mediul nostru înconjurator, ce sunt transmise catre creier
prin organele senzitive.
•
Efecte
•Efecte
chimice si fiziologice:
Daca e sa privim efectul farmacologic al LSD la om, ne impresioneaza
doza minima suficienta pentru a modifica profund trairile timp
de 8 - 12 ore. În medie, sunt necesare numai 100 micrograme.
Un gram de LSD ar fi de ajuns pentru a oferi senzatii tari cu
LSD tuturor locuitorilor unui oras cu 10.000 de locuitori. Marja
de siguranta a LSD este foarte mare; cantitati de pâna la
3000 de micrograme pot fi suportate de organism, în majoritatea
cazurilor, fara consecinte negative.
Pe de alta parte, cantitatile de LSD produse azi în laboratoare
improvizate în bucatarii nu sunt întotdeauna pure.
Efectul LSD asupra centrilor vegetativi nu este puternic, dar
sesizabil. Pupilele se dilata (ceea ce poate duce la fotofobie
în cazul luminii puternice), iar ocazional se constata greturi
si varsaturi, ceea ce indica faptul ca LSD irita centrul vomei
din trunchiul cerebral.
Interesanta, din punct de vedere farmacologic, este toleranta
ce se instaleaza destul de rapid. •Cine
ia LSD în doze constante, timp de mai multe zile, nu mai
simte efectul din a treia zi. Fie ca se creste doza, fie se face
o pauza de câteva zile, pâna la refacerea sensibilitatii
fata de substanta.
Aproape toti oamenii care au încercat macar odata substante
halucinogene, descriu, ca prima modificare psihica, stralucirea
crescuta a culorilor.
Halucinatiile
declansate de LSD nu sunt, defapt, decât pseudohalucinatii,
consumatorii fiind aproape întotdeauna constienti de faptul
ca impresiile traite nu sunt reale.
Numitorul comun al efectului psihogen al tuturor halucinogenelor
cunoscute pâna acum poate fi considerat abolirea stabilitatii
lumii noastre interioare, tulburând perceptiile noastre,
strict constante în mod normal.
Într-un fel, LSD permite revenirea la o stare infantila
a organizarii perceptiilor ce definesc starea de constienta. La
fel ca si pentru copil, consumatorului aflat sub influenta LSD
toate lucrurile îi sunt noi si unice - va constata, poate,
ca ciocolata îi place acum mai mult ca niciodata.
Asemenea copilului însa, consumatorul va fi puternic dependent
de mediul sau. Un mediu social prietenos si suportiv este, de
aceea, cel mai bun mijloc împotriva unui bad trip (engl.
calatorie nereusita - experienta negativa, episod disforic - n
.tr.).
Trairile din timpul expunerii la LSD depind foarte mult de asteptarile
individuale ale consumatorului fata de consum, cât si de
sugestiile pe care le primeste din mediul sau social. Cine se
asteapta ca LSD-ul sa actioneze ca un afrodisiac, nu va fi dezamagit.
•
Pericole:
•
Pericole fizice/biologice: Au fost descrise rupturi cromosomiale
la nivel celular, precum si malformatii congenitale, la copiii
mamelor care au consumat LSD în timpul sarcinii.
•
Pericole/riscuri psihogene imediate:
Deoarece în episodul de stupoare data de LSD se amplifica
starea psihica preexistenta, o stare depresiva înainte de
consum poate degenera într-o experienta "horror"
("horror-trip"). Astfel, pot aparea stari de anxietate
masiva a caror durata se întinde pe mai multe ore. Experienta
"bad trip" se poate încheia fie spontan, fie cu
ajutor din partea medicului (clorpromazina - un neuroleptic comercializat
sub numele de Megaphen - este un antidot eficient). Daca reactia
negativa nu remite în timp util, poate fi urmata de o faza
psihotica mai lunga. Persoana afectata se comporta ca un bolnav
psihic (de regula ca în cazul schizofreniei paranoic-halucinatorii).
Astfel de reactii psihotice apar aproape numai la persoane predispuse
la astfel de tulburari, persoane la care predispozitia este determinata
de tare din timpul copilariei, eventual combinate cu existenta
unor factori genetici. Riscul cel mai mare îl prezinta tentativele
de suicid - de exemplu saritura din geam, persoana drogata având
convingerea ca poate zbura.
În trecut au existat cazuri în care traficantii au
distribuit substante ce nu au nici o legatura cu LSD, ci aveau
o cu totul alta compozitie. Consecinta au fost intoxicatii dintre
cele mai severe.
•
Psihoza de reevocare (flashback):
În acest caz este vorba de o stare de stupoare asociata
cel mai adesea cu trairi intense de frica si dezorientare, ce
poate aparea la saptamâni sau luni dupa consumul propriu-zis
al LSD-ului si care are, asupra consumatorului, un real efect
de acces psihotic. Pot aparea stari anxioase, de paranoia si halucinatii.
Deoarece "flash-back"-ul apare fara prodrom, el poate
debuta în momente cu totul neprielnice pentru persoana în
cauza (conducerea unui automobil), ceea ce poate crea situatii
dintre cele mai periculoase.
d) Pericole ce apar la consumul cronic:
•
Potential de dependenta
LSD nu este un toxic ce da dependenta. Nu apare dependenta fizica,
de asemenea lipsesc fenomenele de sevraj. Consecintele unor experiente
repetate cu LSD nu pot fi apreciate satisfacator, deoarece trairile
de genul "bad trip" nu sunt suficiente, singure, pentru
formularea unor concluzii obiective. Exista totusi posibilitatea
de a aparea dependenta psihica in urma consumului repetat si indelungat.
•
Ciuperci cu substante stupefiante (de ex. Psilocibina )
Efectul psilocibinei este asemanator cu cel al LSD-ului. Se caracterizeaza
în special prin halucinatii vizuale, modificari ale perceperii
culorilor, dar si prin modificari ale starii psihice si emotionale.
Cei aflati sub efectul ei au impresia ca-si reamintesc si constientizeaza
trairi uitate din vremuri trecute. Se observa o schimbare profunda
a perceperii timpului si spatiului, iar uneori subiectul îsi
percepe propriul corp distorsionat în mod bizar. Atentia
este extrem de focalizata. Modificarile starii de constienta sunt
doar usor schitate. Doze de câteva miligrame luate per os
- ca. 4 mg - vor determina, dupa 20 - 30 minute o relaxare spirituala
si fizica perceputa subiectiv ca fiind placuta. La doze mai mari,
tulburarile de perceptie a timpului sunt mai pronuntate, perceperea
dimeniunii spatiului este modificata si mai mult. Din punct de
vedere farmacologic, psilocibina are ca efect, asemanator LSD-ului,
dilatarea pupilelor, cresterea temperaturii s.a.m.d.
LSD
- Halucinogene - Ciuperci cu actiune stupefianta
LSD
• Administrare
• Efecte
• Pericole
• Potential de dependenta
• Ciuperca Psilocibina
|
